Culturile succesive de rapita timp de 3 ani secatuiesc pamânturile decembrie 27, 2008
Posted by vdalex in Uncategorized.Tags: Culturile succesive de rapita timp de 3 ani secatuiesc
add a comment
Febra cultivarii rapitei pentru obtinerea biodieselului a cuprins si România. Din ce în ce mai multi arabi închiriaza de la tarani zeci de mii de hectare de pamânt pentru a cultiva rapita. Astfel, productia de rapita a României a fost de 711.200 tone anul acesta, de peste doua ori mai mare decât in 2007. Ceea ce „uita” însa marii dezvoltatori sa le spuna taranilor români este faptul ca, dupa 3 ani de cultivare succesiva pe acelasi teren, rapita secatuieste solul, iar în al patrulea an de cultivare, nici o alta cultura nu se mai poate dezvolta normal în acest pamânt. „În momentul de fata, rapita este un atu pentru România. Avem soluri foarte fertile, conditii climaterice excelente. Pe termen scurt, cultura de rapita este foarte benefica, radacinile se transforma în humus si contribuie astfel la structurarea solului. Pe termen lung însa, rapita secatuieste solul”, ne-a declarat dr. Mihai Toti, specialist în stiintele solurilor. „Chiar si cu un asolament adecvat, agricultorii ar trebui sa evite pe cât se poate cultivarea pe acelasi teren a rapitei, an dupa an. Pentru a nu distruge solul, dupa un an în care au cultivat rapita, agricultorii sa cultive leguminoase, iar apoi, în al treilea an, o cultura larga de grâu sau porumb. Abia apoi procesul se poate repeta. Numai ca, în momentul de fata, dezvoltatorii de produse pentru biocombustibili nu se îngrijesc de sol. Îi intereseaza nu sa practice o agricultura durabila, ci sa aiba maximum de profit”, a explicat Toti.
De trei ori mai profitabila ca grâul
In acest an, rapita s-a vândut cu 470 de euro/tona, comparativ cu grâul, care se comercializeaza la un pret de circa 140 euro/tona. De altfel, cotatiile-record ale barilului de petrol pe pietele internationale au stimulat o data în plus obtinerea de biocombustibili si, în consecinta, a productiei materiei prime necesare – rapita. Analistii se asteapta ca trendul ascendent sa se mentina, în special ca efect al strategiei energetice a UE. În ultimii 13 ani, suprafata cultivata cu rapita a crescut de circa 1.400 de ori, de la numai 300 de hectare în 1995 la peste 430.000 de hectare anul acesta. În topul judetelor cu cele mai mari suprafete cultivate, pe primul loc se afla Calarasi, cu 52.999 ha, urmat de Constanta – 45.775 ha si Ialomita – 42.921 ha. În 2007, circa 80% din productia de rapita realizata în România a fost exportata, valoarea livrarilor fiind de 78,4 milioane de euro. În sezonul 2008, pretul semintelor de rapita a ramas ridicat la bursa, fluctuatia fiind între 370 – 400 euro/tona. Tarile din bazinul Marii Negre (Ucraina, Rusia, Kazahstan, Moldova, România, Bulgaria) vor furniza circa 4,9 – 5 milioane tone rapita, adica dublu fata de 2007. În aceste conditii, zona Marii Negre va produce circa 10% din productia mondiala de rapita de , 51 milioane de tone, conform datelor furnizate de Grupul Agricover. „Cultura de rapita este foarte benefica, dar este o cultura de risc. Suntem avantajati totusi de faptul ca avem o clima aproape mediteraneana, temperata. Avem multe zone bune pentru aceste culturi, poate si pentru asta România este asa de cautata de dezvoltatorii straini. În câmpiile slab delurate, avem soluri din cele mai bune, de la cernoziomuri pâna la soluri brune, roscate”, explica dr. Toti. Totusi, exploatarea pamânturilor pe termen lung va determina un adevarat dezastru. „Sunt procedee de ameliorare a solului, dar care cresc pretul de productie. La fiecare 3 ani ar trebui facuta o analiza agrochimica, pentru a vedea ce lipseste din sol: azot, fosfor sau potasiu. Apoi, în functie de rezultatele acestei analize, care oricum se face prea putin în România, ar trebui mai întâi tratat solul, si abia mai târziu cultivata iarasi rapita”, a conchis specialistul. Asta, desigur, daca vrem ca si peste câtiva ani sa mai avem ce secera, dupa ce am semanat.